Abuzul verbal sau violenta verbala este o forma de comportament abuziv prin limbaj. Violenta verbala reprezinta un model de comportament care poate afecta serios dezvoltarea emotionala sanatoasa a unei persoane. S-a demonstrat ca si o expunere singulara la un astfel de comportament poate fi suficienta pentru a afecta increderea in sine si starea fizica si emotionala a unei persoane.

Violenta verbala este definita ca o forma de manifestare emotionala prin care cel ce abuzeaza doreste sa controleze o persoana.

Rapoarte ale asociatiilor de psihologi si psihiatri arata ca acest lucru se intampla des in relatiile de cuplu, abuzul fiind suferit in general de femei. Insa abuzul verbal poate fi suferit de orice persoana indiferent de gen, rasa, gabarit, varsta sau alte criterii.

Cu atat mai mult sunt predispusi la abuzuri verbale copiii ai caror parinti au o inclinatie spre astfel de comportamente. Si in ciuda consecintelor pe care le poate avea si a faptului ca este cea mai intalnita forma de abuz, violenta verbala in general nu este tratata cu aceeasi seriozitate ca si celelalte forme de abuz, pentru ca nu exista dovezi fizice.

Fie ca apare in familie, la scoala sau in grupul de prieteni, violenta verbala se poate manifesta prin: amenintari sau intimidari, critica neconstructiva, porecle jignitoare, tipete, invinuiri si reprosuri repetate, manipulare emotionala, atitudini descurajatoare, farse repetate, diminuarea meritelor persoanei respective sau transmiterea ideii ca victima nu valoreaza nimic fara agresor.

Un copil care a fost victima a violentei verbale poate prelua cu usurinta aceasta modalitate de exprimare in relatie cu alti copii sau cu alte persoane adulte, atunci cand va creste.

Copii care sunt victimele unor astfel de comportamente stiu cata durere pot produce acestea. Parintii care sunt stresati au tendinta de a transmite aceasta iritare spre copiii lor, insa acestia trebuie sa-si aminteasca ca astfel copiii isi pierd increderea in primul rand in ei insisi, apoi in parinti.
Exista posibilitatea ca acesti copii sa nu-si poata descoperi si manifesta talentele si sa devina incapabili de a ase adapta provocarilor vietii.

Cel mai des intalnit comportament de abuz verbal este tipatul la copii si folosirea unor expresii precum “Nu ti-e rusine?”, “Mi-e rusine cu tine”, “Tu chiar nu intelegi?”,  “Nu poti sa faci nimic ca lumea?” si altele de acest gen. Copii vor incepe sa creada lucruri precum “nimeni nu ma place”, “nu sunt bun de nimic”, “intotdeauna fac prosti”, ceea ce ii va impinge spre izolare sau chiar depresie.

In unele cazuri, copii pot manifesta chiar comportamente auto-distructive care le pot pune viata in pericol. Un studiu recent a demonstrat ca copiii abuzati verbal dezvolta probleme de inter-relationare, manifesta tendinte de agresivitate fizica, si sansa ca acesti copii sa devina delincventi creste considerabil.

Totusi principalul efect al violentei verbale este o intarziere a dezvoltarii. Se poate observa scaderea ritmului normal de dezvoltare fizica, sociala, emotionala si educationala. Copii pot intampina probleme in a-si face prieteni, pot ramane in urma cu nivelul de studii. Pe termen lung, pot deveni la randul abuzivi, pot dezvolta anxietati si depresii.

Copiii nu stiu de multe ori ce sau pentru ce fac anumite lucruri, insa parintii ar trebui sa stie mai bine sa nu aiba astfel de manifestari in prezenta copiilor chiar daca uneori devin suparati si frustrati din cauza copiilor.

Ce ar trebui sa faca parintii?

Acestia trebuie sa incerce sa inteleaga motivatiile din spatele comportamentului nepotrivit cu copii si sa influenteze cauzele care ii fac sa fie nervosi si irascibili.

Apoi sa nu foloseasca expresii jignitoare, avand pretentia ca un copil sa se comporte ca un om matur. Sa inteleaga ca sunt nerezonabili daca fac asta, un copil este un copil.

Din moment ce viitorul unui copil se afla in mainile unui parinte, asta e unul din cele mai provocatoare sarcini pentru parinti, de a-i ajuta pe copii sa-si increderea si siguranta de sine.

De asemenea, copiii pot fi influentati de violenta verbala, chiar daca nu sunt victimele acesteia. Copii care sunt martorii acestui tip de comportament si al abuzului emotional sau fizic pot prezenta simptome precum:

• Depresie (sub aparenta unei plictiseli cronice, manifestand dezinteres pentru activitati care de obicei le plac copiilor)
• Anxietate (ingrijorare, in special pentru lucruri de care copii nu sunt constienti)
• Probleme la scoala
• Agresivitate
• Hiperactivitate (nu pot sta locului)
• Lipsa de incredere in sine (nu crede ca este la fel de bun ca ceilalti copii)
• Emotionalitate ridicata sau lipsa emotiilor.

Copii se pot simti neimportanti, nedemni de incredere, fara putere, inadecvati, o povara pentru parinti. Ca si adulti sunt expusi unor riscuri crescute de alcoolism, consum de droguri , criminalitate , probleme de sanatate mintala , saracie.

Citeste articolul pe Imparte.ro - Cum sa donezi inteligent