Cresterea copilului

#divort #parinti #copii

Cum ajutam copiii sa treaca peste divortul parintilor

Copilul este un pion important in viata unui cuplu, iar el se afla printre persoanele care au cel mai mult de suferit cand partenerii aleg sa se desparta. Din acest motiv, este recomandat ca parintii sa incerce sa afle  tot ce este in mintea copilului lor si sa il ajute cum pot mai bine.


In acest sens, am cerut parerea unui psihoterapeut pentru a afla cum putem ajuta copilul sa treaca mai usor peste divortul parintilor:


Reporter: Care este primul pas, in relatia cu copilul, pe care trebuie sa-l faca parintii in momentul in care au decis ca vor divorta?


Psihoterapeut Nicoleta Grigore: Atunci cand exista un copil la mijloc si vorbim despre separarea parintilor, implicit este nevoie sa tinem cont de varsta copilului. Orice am face, este dificil pentru un copil sa inteleaga decizia adultilor, motiv pentru care este o conditie absolut necesara sa ne punem putin in locul lui si sa ne gandim ca el este mic, nu intelege prea multe, ii vede pe parintii lui ca se cearta tot timpul si la un moment dat vede ca tati sau mami nu mai locuieste in aceeasi casa cu el. Cu cat reusim mai repede sa ne punem in locul lor, cu atat mai mult si mai bine vom reusi sa il ajutam.


Lumea lor se destrama tocmai pentru ca lumea lor o reprezinta cei doi parinti. Acestia din urma sunt modele pentru copil, acestia il ghideaza pe micut pana la o anumita varsta si atunci isi pierd unul dintre modele, unul dintre stalpii pe care se bazeaza.


Reporter: Cat de afectat de divort este un bebelus, inca extrem de mic pentru a intelege ce se intampla cu parintii lui?


Psih. Nicoleta Grigore: Daca vorbim despre sugari , absenta unuia dintre parinti contruieste o stare de neliniste, de anxietate care se poate vedea in primul rand in schimbarea comportamentului alimentar dar si in schimbarea comportamentului legat de somn. Bebelusul devine mai agitat, are mai multa nevoie sa fie tinut in brate si tanjeste dupa afectiunea oricarei persoane care se afla in jur.


Reporter: Dar in cazul copiilor mai mari, prescolari si scolari , cum trebuie sa-i ajutam sa treaca mai usor peste divort?


Psih: Nicoleta Grigore: In ceea ce ii priveste pe scolari sau prescolari, lucrurile se schimba un pic. Acestia inteleg anumite lucruri, nu tot, insa constientizeaza cel mai bine concluzia finala, adica: mami si tati nu se mai iubesc sau tati nu mai sta cu noi. Situatia este mai grea decat in cazul unui copil foarte mic, deoarece scolarul inca spera si crede cu tarie ca situatia se va rezolva.


Drama divortului este unul dintre momentele cel mai putin dorite in viata unui copil. Aceasta este traita la o intensitate maxima din cauza faptului ca el pierde stabilitatea caminului pe care il avea pana la un anumit punct. El este lipsit deprezenta unuia dintre parinti, dar pierde si atentia parintelui care ramane, pentru ca acesta se concentreaza, cel putin pentru o perioada de timp, asupra propriei persoane.


Este recomandat totusi sa punem copilul pe primul plan, mai ales daca este mai mic si abilitatile lui de a intelege ceea ce se intampla sunt un pic mai limitate.


Reporter: Care este modalitatea cea mai eficienta si mai putin dureroasa, prin care parintii il anunta pe copil ca vor divorta?


Psih. Nicoleta Grigore: In primul rand, copilul trebuie sa fie anuntat in momentul in care ambii parinti pot participa la aceasta discutie. Informatiile nu trebuie sa fie extrem de detaliate pentru ca oricum ei nu le pot procesa la un anumit moment. Dimpotriva, parintii trebuie sa se incerce sa afle ceea ce simte copilul, ceea ce gandeste, prin intermediul elementelor care lui ii sunt cele mai apropiate. Desigur, atunci cand copilul are o varsta mai mica putem folosi povestile, putem de exemplu sa inventam povesti in care personajele principale joaca roluri asemanatoare cu cele din viata reala pe care el o traieste la momentul respectiv.


De asemenea putem sa il prindem intr-un joc in care copilul sa vina cu parerea lui despre ce ar trebui sa faca un anumit personaj, adica ii spunem povestea pana la un anumit punct, dupa care il lasam pe el sa continue.


Trebuie sa fim atenti la desenele pe care le realizeaza in aceasta perioada pentru ca ele „spun” foarte multe. De asemenea, este indicat sa observam modul in care se joaca cu papusile, masinile etc si sa urmarim modul in care isi manifesta frustrarea, temerile si furia.

 


  •   2010-03-19
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Psih. Gina Marin

Vezi toate articolele

Articole din cresterea-copilului

Sfatul expertului

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, dr Nicoleta Simion: Socul anafilactic la caine si pisica

Expertul Acasa.ro, dr Nicoleta Simion, medic veterinar

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii